Service
Atacul de panică nu începe când crezi tu
Nu apare din senin. Înainte ca panica să atingă intensitatea maximă, corpul poate acumula tensiune, hipervigilență, epuizare și teamă de propriile senzații.
Înțelege ce declanșează atacurile de panică, ce le menține și de ce frica de un nou episod poate ajunge să îți restrângă viața.
Lucrăm concret cu senzațiile corporale, gândurile catastrofice, evitarea, verificările și comportamentele de siguranță.
Laura Andrunachi, psiholog pentru psiholog pentru atacuri de panică. Ședințe individuale în cabinet, în București, și online.
Atacul durează câteva minute. Frica de următorul poate dura toată ziua.
Poate a început într-un magazin.
În metrou.
La volan.
Într-o ședință.
Într-un avion.
Sau noaptea, când încercai să adormi.
Inima a început să bată puternic.
Respirația s-a schimbat.
Ai simțit presiune în piept, amețeală, tremur, căldură, frig sau senzația că nu mai ești complet prezentă.
Poate ai crezut că faci infarct.
Că leșini.
Că pierzi controlul.
Că înnebunești.
Că se întâmplă ceva grav și nimeni nu te poate ajuta.
Episodul a trecut.
Dar de atunci verifici.
Îți urmărești pulsul.
Îți controlezi respirația.
Cauți ieșirile.
Eviți locurile din care crezi că nu ai putea pleca.
Și te întrebi permanent:
Dacă se întâmplă din nou?
Nu mai lăsa frica unui nou atac să decidă unde mergi și ce faci
Poți continua să eviți.
Poți continua să verifici ce se întâmplă în corp.
Poți continua să cauți permanent siguranță.
Sau poți începe să lucrezi direct cu mecanismul care transformă senzațiile corporale în panică.
1. CE ÎȚI IA FRICA DE UN NOU ATAC
Îți ia libertatea de a merge singur/ă.
Îți ia încrederea în propriul corp.
Îți ia capacitatea de a rămâne într-un loc când apare disconfortul.
Îți ia spontaneitatea.
Îți ia somnul.
Îți poate restrânge traseele, călătoriile, relațiile și activitatea profesională.
2. CUM POATE ARĂTA UN ATAC DE PANICĂ
Palpitații sau accelerarea pulsului.
Senzație de lipsă de aer.
Presiune sau durere în piept.
Amețeală.
Tremur.
Transpirație.
Greață sau disconfort abdominal.
Furnicături sau amorțeală.
Senzație de irealitate sau de detașare de propriul corp.
Frica de a leșina.
Frica de a pierde controlul.
Frica de moarte.
Simptomele pot semăna cu cele ale unor probleme medicale. Evaluarea medicală este necesară atunci când simptomele sunt noi, severe sau nu au fost investigate.
3. CE MENȚINE ATACURILE DE PANICĂ
Monitorizarea permanentă a corpului crește sensibilitatea față de orice schimbare.
Interpretarea catastrofică transformă o senzație neplăcută într-un semnal de pericol.
Evitarea oferă ușurare pe moment, dar confirmă că situația nu putea fi gestionată.
Comportamentele de siguranță reduc frica temporar, dar mențin convingerea că fără ele s-ar întâmpla ceva grav.
Frica de un nou atac ține corpul într-o stare continuă de anticipare.
4. Cum lucrăm concret
Identificăm contextul în care apar episoadele.
Clarificăm senzațiile care declanșează alarma.
Observăm interpretările automate.
Identificăm evitarea și comportamentele de siguranță.
Lucrăm gradual cu frica de senzațiile corporale.
Introducem metode pentru reglare, orientare și tolerarea disconfortului.
Urmărim ce se schimbă și ajustăm intervențiile.
5. Ce schimbăm
Nu tratăm atacul de panică drept o problemă de voință.
Nu reducem totul la „respiră și calmează-te”.
Nu încercăm să eliminăm cu forța orice senzație corporală.
Lucrăm cu frica produsă de senzație și cu interpretarea ei.
Reducem evitarea.
Construim un răspuns diferit atunci când corpul intră în alertă.
6. Ce poți obține
Mai puțină teamă de propriile senzații.
Mai puțină monitorizare a corpului.
Mai puține comportamente de siguranță.
Mai multă libertate de mișcare.
Mai multă capacitate de a rămâne într-o situație fără să pleci imediat.
Mai multă încredere că poți traversa un val de panică fără să îl transformi într-o catastrofă.
Nu promitem că nu vei mai simți niciodată teamă sau activare.
Lucrăm pentru ca frica de un nou atac să nu îți mai organizeze viața
CUM LUCRĂM
1. Identificăm mecanismul atacului de panică
Nu tratăm toate atacurile de panică la fel.
Clarificăm ce se întâmplă înainte de episod, ce senzații apar primele, ce gânduri le însoțesc și ce faci imediat ca să te protejezi.
Vedem dacă panica apare în contexte specifice sau dacă frica principală a devenit chiar posibilitatea unui nou atac.
2. Lucrăm cu senzațiile corporale și interpretările catastrofice
Palpitațiile, amețeala, presiunea în piept sau senzația de lipsă de aer pot fi interpretate automat ca semne că urmează ceva grav.
Lucrăm cu această asociere dintre senzație și pericol.
Scopul nu este să elimini cu forța orice senzație, ci să nu mai transformi automat activarea corpului într-o catastrofă.
3. Reducem evitarea și comportamentele de siguranță
Poate eviți metroul, magazinele, condusul, spațiile aglomerate sau locurile din care simți că nu poți pleca repede.
Poate verifici constant pulsul, respirația, ieșirile sau prezența unei persoane care te-ar putea ajuta.
Aceste comportamente calmează temporar, dar mențin frica pe termen lung.
Lucrăm gradual cu situațiile evitate și reducem dependența de comportamentele de siguranță
4. Aplici metodele în viața reală
Nu rămânem doar la explicații.
Primești exerciții și metode adaptate exact felului în care apare panica la tine.
Observăm ce funcționează, ce nu funcționează și ce trebuie ajustat.
CE SE POATE SCHIMBA CÂND ÎNCEPI SĂ LUCREZI CU PANICA
Mai puțină teamă de propriile senzații.
Mai puțină monitorizare a pulsului și respirației.
Mai puțină nevoie de a căuta ieșiri și garanții.
Mai puțină evitare.
Mai multă capacitate de a rămâne într-un loc chiar dacă apare disconfort.
Mai multă libertate de a merge singură, de a călători sau de a face lucruri pe care acum le eviți.
Mai multă încredere că poți traversa un val de panică fără să îl transformi într-o urgență.
Text de închidere:
Nu urmărim să nu mai simți niciodată activare sau teamă.
Lucrăm pentru ca frica unui nou atac să nu îți mai conducă deciziile, traseele și viața.
Atacul de panică nu începe când crezi tu
Atacul pare să înceapă în momentul în care inima accelerează, respirația se schimbă și apare senzația că pierzi controlul.
De multe ori, mecanismul începe mai devreme, prin tensiune acumulată, hipervigilență, epuizare și monitorizarea constantă a corpului.
În acest video explic ce se întâmplă înainte ca panica să atingă intensitatea maximă și de ce frica unui nou episod poate ajunge să mențină problema.
GHID GRATUIT
Descoperă ce se întâmplă înainte, în timpul și după un atac.
Poți începe cu acest ghid gratuit înainte să programezi prima ședință.
Atacurile de panică par imprevizibile până când începi să observi mecanismul.
Acest ghid te ajută să identifici:
- primele senzații care apar în corp
- gândurile catastrofice
- situațiile în care apare panica
- comportamentele de siguranță
- formele de evitare
- frica anticipatorie
- ce menține ciclul panicii
Poate problema ta arată diferit ...
Atacurile de panică pot apărea împreună cu alte forme de anxietate. Alege pagina care descrie cel mai bine ce trăiești acum.
Un spațiu de lucru pentru perioadele în care anxietatea nu dispare doar pentru că ai înțeles de unde vine. Înțelegerea îți arată ce se întâmplă. Practica repetată te ajută să schimbi felul în care reacționezi.
Acces la activități zilnice, live-uri, workbook-uri și practici ghidate pentru anxietate și reglare.
DESCOPERĂ COMUNITATEA METAMORFOZA©
În Comunitatea Metamorfoza ai acces la practici de reglare, webinarii, workbook-uri, exerciții pentru corp și întâlniri live care te ajută să lucrezi concret cu anxietatea.
Găsești materiale despre gânduri repetitive, stare de alertă, nevoie de control, atacuri de panică, rușine, burnout, limite, relații toxice și reglarea sistemului nervos.
Nu intri doar ca să consumi informație. Ai activități zilnice, întrebări de lucru și resurse pe care le poți relua când ai nevoie.
Comunitatea este utilă atunci când vrei mai multă structură între ședințe sau când simți că ai nevoie de practică, nu doar de explicații.
Nu înlocuiește ședințele individuale. Le completează.
Cine lucrează cu tine
Sunt Laura Andrunachi, psiholog clinician și Trauma-Informed, No-Bullshit Therapist.
Lucrez cu adulți inteligenți, obosiți și hiperresponsabili, care au înțeles multe despre ei, dar continuă să trăiască în alertă, control și suprasolicitare.
Nu folosesc aceeași metodă pentru fiecare persoană.
Pornim de la problema ta concretă. Aleg intervențiile în funcție de simptome, context, reacțiile corpului și obiectivele tale.
Programează o ședință
Alege direct ziua și ora potrivite.
Ședințele se desfășoară la cabinet, în București, sau online.
După rezervare, primești automat toate informațiile necesare pe email.
FAQ
Întrebări frecvente despre anxietate
Când are sens să merg la psiholog pentru anxietate?
Când anxietatea îți afectează somnul, munca, relațiile, deciziile sau activitățile zilnice. Nu trebuie să aștepți până când simptomele devin imposibil de gestionat.
Pot face ședințele online?
Da. Ședințele se pot desfășura online dacă ai un spațiu privat și o conexiune stabilă la internet.
Pot veni la cabinet în București?
Da. Poți selecta o ședință la cabinet din calendarul de programări, în funcție de intervalele disponibile. (ZONA Piața Alba Iulia)
Lucrezi și cu atacuri de panică?
Da. Atacurile de panică necesită evaluarea simptomelor corporale, a fricii de un nou episod și a situațiilor pe care ai început să le eviți.
Câte ședințe sunt necesare?
Numărul ședințelor diferă în funcție de simptome, durata problemei, context și obiective. Direcția de lucru se stabilește după evaluarea inițială.
Pot continua ședințele dacă urmez tratament medicamentos?
Da. Lucrul psihologic poate continua în paralel cu tratamentul prescris de medic. Doar medicul poate modifica medicația.
Câte ședințe sunt necesare?
Numărul ședințelor diferă în funcție de simptome, durata problemei, context și obiective. Direcția de lucru se stabilește după evaluarea inițială.
Nu mai lăsa anxietatea să decidă pentru tine
Poți continua să verifici. Poți continua să controlezi. Poți continua să eviți.
Sau poți începe să lucrezi direct cu mecanismul care menține anxietatea.